7.28.2017

Zugrăveală picantă

Ne-am apucat de zugrăvit, iar Zugrăvoaică- şefă e Nemţoaica de nevastă- mea că ea e căpitan manufacturier la toate cele tehnice ale casei. Să o vedeţi ce colecţie de cuie, holtz- şuruburi şi alte mărunţişuri de bricolaj are, e mai tare decât fraţii Mario. Bate, ciocăneşte, ştimuieşte, gletuieşte, numai zic de vopsit şi văruit, că îmi dă clasă de mă podideşte ruşinea.
Eu născut cu două mâini stângi şi prea mult creier sunt folosit pe post de troagăr la munci mai brute, adică ridică aia, dă jos aia, mută aia, sparge aia şi aşa mai departe.
Dacă ar fi fost după mine, nu zugrăveam de fel. Pereţii îmbâcsiţi cu nicotină şi monoxid de carbon mă inspiră şi văd în petele galbene de pe tavan şi de deasupra sobelor, închipuite peisaje bucolice măiastru încropite.
Mai ales fiindcă pentru că şi deoarece, pe mine de o săptămână m-a prins febra conservelor de iarnă, fiindcă mi-a dat grădina atâta rod că  e musai să.
Şi fiindcă datorită zugrăvelii de vară am să demontez pentru câteva zile calculatoarele şi reţeaua de net, vă dau acum reţeta unei conserve mai paşoptiste pe care o prepar astăzi pendulând între atelierul manufacturier instalat în aer liber şi zugrăvitul nemţoaicei care din când nîn când mă strigă pe geam şi îmi dă de lucru precum unui servant la tun.
Aşadar:

Dovlecei picanţi
-cam trei kilograme de dovlecei tineri, curăţaţi de coajă, tăiaţi rondele şi pârpâliţi pe grătar, cu sare şi piper.
- un kilogram de ceapă tăiată solizişori călită în ulei cu sare, piper, zahăr şi un strop de oţet balsamic.
- un kilogram de roşii tăiate felii.
- trei căpăţâni de usturoi date prin blender cu un sfert de litru de ulei şi două sute de mililitri de oţet
În borcane sterilizate intercalez dovleceii, ceapa şi roşiile. încălzesc sosul de usturoi până la şaizeci- şaptezeci de grade, îl torn în borcane, căpăcesc şi bag borcanele în bainmarie acoperite ochi cu apă, pentru patruzeci de minute.
Picanteria asta e bună iarna mâncată lângă friptui ori cârnaţi, sau cum face Nemţoaica, unge felii de pâine prăjită cu untură, pune picanterie deasupra şi mănâncă la micul dejun cu ceai de mentă. Chiar că e o potriveală nemaipomenită. Gata, demontez calculatoarele şi netu, pentru câteva zile.
Şi să ştiţi că în fotografie nu e Nemţoaica.
Aş vrea io....

Niciun comentariu: